miercuri, 23 decembrie 2009

ma samtzasc cat se poate de oribil

Asta ca sa fie clar de la bun inceput,ma simt groaznic,am o pasa foarte proasta ,da' nashpa rau di tot.Nu o sa zic ce si cum pt ca problemele mele sunt ca si a tuturor doar ca sunt momente cand le avem,cateodata vin in timpuri cand le putem depasi cu usurinta alteori mai greu.
Simt ca de trag un plans bun o sa spal tot si va fi bine,voi fi linistita dar inca nu pot plange,inca ma zbat in ganduri.
Bunica mea dinspre tata avea o rezolvare ...de fapt 2 pt toate problemele,o rezolvare era plansu',cand se apuca...poi bocea nenicule.Incepea cu :mamaica mamii mamii mamii mamii meli,di ci m-ai facut mama fara noroc,di ci mama m-ai lasat la greu mama,di ci mama m-ai lasat printri straini(traia la 4 km de mama ei dar pt ea dealul dintre sate i se parea lumea larga).tataicaaaaa di ci nu esti langa miniiiiii,apoi urmau toate neamurile moarte de la Decebal incoace,nu ramaneau multe nebocite.Trecea in asa mod sa zic vreme de... o ora ,pana nu mai avea lacrimi,sufla nasul,stergea ochii si era linistita.Toate problemele se rezolvau ,acum stiu ca plansul ii aseza nervii zdruncinati.Adoua rezolvare nu e recomandabila ...mai tragea cate un paharel...dar oricum si dupa paharel tot urma un plans bun doar ca suvoiul de lacrimi venea mai repede

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu